Ca să ne astupe gura, nouă cârtitorilor, Neluţu Sabău a început meciul cu trei jucători de atac: Bucur, Maghera şi Parks. Dar a început meciul tot crispat, cu şase fundaşi. A primit un penalty, precum un sarut pe buzele lui Platini. A fost sau nu a fost...
După primirea golului, blazarea a coborât pe chipurile şi acţiunile timişorenilor.După pauză, o altă atitudine. Bourceanu încearcă poarta de la distanţă, iar Parks aprinde la propriu peluza timişoreană. Un grup de 600 suporteri polişti i+au băgat pe belgieni în ceaţă. Timp de opt minute meciul a fost oprit, datorită fumului creeat.
Ultraşilor timişoreni li s-au alăturat şi suporterii lui Borusia Munchengladbach, veniţi să-şi ajute galeria cu care este înfrăţită.
Boussoufa înscrie, nestingherit, cu capul, dintre Bonfim şi Stancu (69). Parks a încercat să ia meciul pe cont propriu. I-a ameţit pe belgieni. Iar pe final, cînd bănăţenii atacau în valuri, căutînd egalarea, Legear a răsucit cuţitul în rană, înscriind pentru o diferenţă prea dură.
Păcat. Au fost minute întregi de dominare a alb-violeţilor. Mai trebuie şi curaj, nu doar speranţă.


Căzându-mi în mână un ziar "Evenimentul zilei" din anul 1996 parcă nu prea mă ruşinez de mesajele pe care le-am gândit, scris şi promovat pentru Emil Constantinescu. La peste 10 ani, comunicarea politică nu prea a evoluat în România.


La unul dintre ultimele cursuri pe care le-am avut, tocmai la Sinaia, la 200 de metri de hotelul pus în carantină, am lăudat prestaţia de profesionist a lui Adrian Streinu Cercel, pe care-l cunosc încă din guvernul Vasile. Un om care e evoluat fantastic în domeniul comunicării publice. De unde prin anii '98, când lansa Comisia Naţională de Luptă anti-SIDA, avea o teamă sporită de media, acum apărea calm şi transmitea încredere. Pentru că omul nu era comod afacerii cu antivirusuri a trebuit să plece. I s-a inventat o acuză aberantă: "că ar fi panicat lumea, când din contră a fost un exemplu de moderaţie".
Guvernul a pierdut un ultim profesionist, dar opoziţia a câştigat un viitor ministru al sănătăţii. Evoluţia carierei sale e spectaculoasă.

Argument pentru adversarii referendumului: Senatul are un buget de 70 de milioane de euro anual, în timp ce preşedinţia aproape o sută de milioane. Un om cheltuie mai mult decât 137 de senatori. Mai ieftin ar fi să desfinţăm preşedinţia. Să dăm Palatul Regal Majestăţii Sale.